Coronavirusul nu a scăpat din laborator, iar oamenii de ştiinţă explică de ce

Unul dintre cele mai persistente mituri care circulă de ceva vreme este că noul coronavirus, numit virusul SARS-CoV-2, a fost scăpat de către oamenii de ştiinţă dintr-un laborator din Wuhan, China, unde a izbucnit focarul.

O nouă cercetare asupra virusului SARS-CoV-2 poate combate această teorie. Un grup mix de oameni de ştiinţă din SUA, Marea Britanie şi Australia au comparat genomul acestui nou coronavirus cu celelalte şase coronavirusuri care au infectat oamenii, anterior. Este vorba de SARS, MERS şi SARS-CoV-2, care pot provoca boli severe, dar şi de virusurile HKU1, NL63, OC43 şi 229E, care de obicei cauzează simptome uşoare, au scris cercetătorii în studiul lor publicat în 17 martie în revista Nature Medicine.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

„Analizele noastre arată clar că SARS-CoV-2 nu este realizat în laborator şi nici un virus manipulat în mod intenţionat”, au scris ei în articolul ştiinţific dedicat acestui studiu, citat de Live Science. 

Kristian Andersen, profesor asociat de imunologie şi microbiologie la Scripps Research, şi colegii săi au analizat tiparul genetic pentru proteinele spike (proteinele S) care ies la suprafaţa virusului (care formează ţepii asemănători unei coroane la coronavirus). Coronavirusul foloseşte aceşti ţepi pentru a apuca pereţii exteriori ai celulelor gazdei şi apoi pentru a intra în ele. 

Oamenii de ştiinţă s-au axat pe secvenţele genetice responsabile pentru aceste proteine S ale coronavirusurilor. Ei au urmărit în mod special secvenţele de gene responsabile pentru două caracteristici cheie ale acestor proteine ​​spike: cârligul, numit domeniul de legare a receptorului, cel care se agăţă de celulele gazdă; şi situl de clivaj care permite virusului să se deschidă şi să intre în aceste celule.

Proteinele coronavirusului, rezultatul selecţiei naturale

Această analiză a arătat că partea „cârlig” a proteinei spike a evoluat pentru a ţinti un receptor din afara celulelor umane numit ACE2, care este implicat în reglarea tensiunii arteriale. Acest receptor este atât de eficient în ataşarea de celulele umane încât cercetătorii au spus că proteinele spike sunt rezultatul selecţiei naturale şi nu a ingineriei genetice.

Credit foto: Shutterstock

Virusul SARS-CoV-2 face parte din aceeaşi familie cu virusul care provoacă Sindromul Respirator Acut Sever (SARS), care s-a răspândit pe întregul glob în urmă cu aproape 20 de ani. Oamenii de ştiinţă au studiat modul în care SARS-CoV diferă de SARS-CoV-2, cu câteva modificări cheie ale codului genetic. Totuşi, în simulările computerizate, mutaţiile din SARS-CoV-2 nu par să acţioneze foarte bine pentru a ajuta virusul să se lege de celulele umane. Dacă oamenii de ştiinţă ar fi conceput în mod intenţionat acest virus, nu ar fi ales mutaţiile despre care modelele computerizate au sugerat că nu funcţionează. 

Structura moleculară a coronavirusurilor SARS-CoV-2, asemănătoare cu a virusurilor detectate la lilieci şi pangolini

Potrivit studiului, natura este mai inteligentă decât oamenii de ştiinţă, iar noul coronavirus a găsit o modalitate să sufere mutaţii mai bune şi complet diferite de orice ar fi putut crea oamenii de ştiinţă.

Totodată, structura moleculară generală a acestui virus este diferită de coronavirusurile cunoscute şi seamănă mai mult cu virusurile găsite în lilieci şi pangolini care au fost puţin studiate şi nu sunt cunoscute ca provocând rău oamenilor.

„Dacă cineva ar fi căutat să creeze un nou coronavirus ca agent patogen, l-ar fi construit pornind de la un virus cunoscut că provoacă îmbolnăviri”, se arată într-un comunicat al Scripps.

De unde a venit atunci coronavirusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19? 

Oamenii de ştiinţă au înaintat două scenarii posibile pentru originea SARS-CoV-2 la om. Un scenariu urmăreşte poveştile despre originea altor coronavirusuri recente care au provocat ravagii în rândul oamenilor. În acest scenariu, s-a contractat virusul direct de la un animal, de la civete în cazul SARS şi cămile în cazul Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS). În cazul virusului SARS-CoV-2, cercetătorii sugerează că animalul a fost un liliac, care a transmis virusul unui alt animal intermediar (posibil un pangolin, după cum au spus unii oameni de ştiinţă anterior) care a transmis apoi virusul la om.

Credit foto: Shutterstock

În acest scenariu, caracteristicile genetice care determină noul coronavirus să infecteze atât de eficient celulele umane (puterile sale patogene) ar fi fost dobândite înainte ca virusul SARS-CoV-2 să ajungă la oameni.

În al doilea scenariu, acele caracteristici patogene ar fi evoluat numai după ce virusul a sărit de la gazda animală la oameni. Unele coronavirusuri care îşi au originea în pangolini au o „structură de cârlig” (acel domeniu de legare a receptorilor) similară cu cea a SARS-CoV-2. În acest fel, un pangolin a transmis, direct sau indirect, virusul către om. Apoi, odată ajuns în interiorul unei gazde umane, coronavirusul ar fi putut evolua pentru a avea cealaltă caracteristică invizibilă – situl de clivaj care îi permite să intre uşor în celulele umane. Odată ce a dezvoltat această capacitate, coronavirusul ar fi şi mai capabil să se răspândească între oameni, afirmă cercetătorii în studiul lor, argumentând că toate aceste detalii tehnice ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să prevadă viitorul acestei pandemii. 

Dacă virusul a intrat în celulele umane într-o formă patogenă, creşte probabilitatea unor viitoare focare. Virusul ar putea circula în continuare în populaţia animală şi ar putea sări din nou la oameni, gata să provoace un focar. Şansele unor astfel de viitoare focare sunt mai mici dacă virusul trebuie să intre mai întâi în populaţia umană şi apoi să dezvolte proprietăţile patogene, au mai spus cercetătorii în studiul publicat în Nature.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Test de depistare a coronavirusului în numai 45 de minute, utilizat în SUA. Ar putea fi folosit în întreaga lume

Două substanţe, combinate, pot fi tratamentul pentru COVID-19

Director de cercetare din Italia despre pacientul 0 cu COVID-19: O ”pneumonie atipică” circula din noiembrie 2019, în Lombardia

Problemele digestive, primele simptome ale coronavirusului – studiu